Din nou bull's eye... how on Earth do you manage? Can't but wonder... Voi incepe brusc, pentru ca n-am alta idee... io, cu neamul, in aeroport, dimineata. Devreme. Proasta dispozitie, alimentata in special de gandul ca iar urmau 1 3/4 ore (upto FRA) + 10 1/2 ore (upto SFO). Iubesc zborul... am, personal, in carnetul meu de zbor 8 1/2 ore inregistrate (mai nou, zburam... solul nu ne mai ajunge... era sa scriu, auzi!, the world is not enough...), dar a zbura intercontinental a devenit foarte... naspa (n-am gasit alta...rima?). In fine, n-o sa detaliez ce-a insemnat asta. Ajunse romanu' la San Francisco, the city by the bay... frumos, da' rau! Si, printre alte amanunte, cred ca cel mai scump oras din Americuta... Acasa, 30 la umbra... aici 14 la soare... frig de te... facea sa-ti cumperi hanorac de-ala cu "ai inima SFO", deh... Am luat-o la picior prin port... ceea ce e uluitor in America, este (dupa mine, cel putin) modul in care coexista vechiul si modernul... adica partea moderna a portului, si vechile cheiuri de marfa, lemnul, metalul,tedintele de constructie ale secolelor XIX-XX...frumos intrepatrunse, inca vii. Lesne de inteles, lumpen proletariat asiatic, cu gramada (Asia a invadat America, painful conclusion), in special chinezi, dar si europeni,italieni, spanioi, nemti, restaurante de seafood, pline de clienti (cuvantul zilei: clam chowder... yummi), magazine ale chinezilor sau japonezilor (de data asta americani), culori pestrite, zgomot, muzica de toate felurile... si relativ frig pentru iunie :) Recunosc, grupul de prieteni cu care calatorim de obicei, are si obiceiul turismului culinar, deci nu am ratat ocazia de a ne pune la cale stomacurile greu-incercate de "mancarea" de avion. Deci, asa cum spuneam, clam chowder plus alte cateva chestii, shrimps, ceva peste, oricum bunatati, fara niciun fel de exagerare (si o chelnerita frumoasa rau, asa ca in filmele americane "cu dolari" ....:)) Dupa halta binevenita, mai departe, pe jos, prin oras. Are ceva aparte orasul asta, in afara de dealurile alea pe care le vezi prin filme, cu case frumoase si albe (acolo unde nu vezi steaguri rainbow, cu dungile dispuse orizontal... si sunt multe, believe it, or not), in afara de aer curat, tramvaiele alea super cool, de la anii 1900, cu 5 dolari si ceva biletu', si ceva muzee. Eu am un clasament al meu, al oraselor in care mi-ar placea sa locuiesc, iar San Fran si-a gasit locul in acest clasament, in ciuda chiriilor ridicole, de circa $1200 lunar, pentru one bedroom apartment, de multe ori cu baia comuna. Sentimentul trait de mine aici: if you're going to San Francisco, be sure to have some flowers in your hand...libertate, nonconformism (tare-mi place asta)... being yourself. Si-a venit seara, hotel, chestii. Ziua urmatoare (intrucat am petrecut doua zile pline in SFO), intr-o interventie virtualofonica de maine... do enjoy! And don't forget the flowers...
Din nou bull's eye... how on Earth do you manage? Can't but wonder...
RăspundețiȘtergereVoi incepe brusc, pentru ca n-am alta idee... io, cu neamul, in aeroport, dimineata. Devreme. Proasta dispozitie, alimentata in special de gandul ca iar urmau 1 3/4 ore (upto FRA) + 10 1/2 ore (upto SFO). Iubesc zborul... am, personal, in carnetul meu de zbor 8 1/2 ore inregistrate (mai nou, zburam... solul nu ne mai ajunge... era sa scriu, auzi!, the world is not enough...), dar a zbura intercontinental a devenit foarte... naspa (n-am gasit alta...rima?). In fine, n-o sa detaliez ce-a insemnat asta.
Ajunse romanu' la San Francisco, the city by the bay... frumos, da' rau! Si, printre alte amanunte, cred ca cel mai scump oras din Americuta... Acasa, 30 la umbra... aici 14 la soare... frig de te... facea sa-ti cumperi hanorac de-ala cu "ai inima SFO", deh...
Am luat-o la picior prin port... ceea ce e uluitor in America, este (dupa mine, cel putin) modul in care coexista vechiul si modernul... adica partea moderna a portului, si vechile cheiuri de marfa, lemnul, metalul,tedintele de constructie ale secolelor XIX-XX...frumos intrepatrunse, inca vii.
Lesne de inteles, lumpen proletariat asiatic, cu gramada (Asia a invadat America, painful conclusion), in special chinezi, dar si europeni,italieni, spanioi, nemti, restaurante de seafood, pline de clienti (cuvantul zilei: clam chowder... yummi), magazine ale chinezilor sau japonezilor (de data asta americani), culori pestrite, zgomot, muzica de toate felurile... si relativ frig pentru iunie :)
Recunosc, grupul de prieteni cu care calatorim de obicei, are si obiceiul turismului culinar, deci nu am ratat ocazia de a ne pune la cale stomacurile greu-incercate de "mancarea" de avion. Deci, asa cum spuneam, clam chowder plus alte cateva chestii, shrimps, ceva peste, oricum bunatati, fara niciun fel de exagerare (si o chelnerita frumoasa rau, asa ca in filmele americane "cu dolari" ....:))
Dupa halta binevenita, mai departe, pe jos, prin oras. Are ceva aparte orasul asta, in afara de dealurile alea pe care le vezi prin filme, cu case frumoase si albe (acolo unde nu vezi steaguri rainbow, cu dungile dispuse orizontal... si sunt multe, believe it, or not), in afara de aer curat, tramvaiele alea super cool, de la anii 1900, cu 5 dolari si ceva biletu', si ceva muzee. Eu am un clasament al meu, al oraselor in care mi-ar placea sa locuiesc, iar San Fran si-a gasit locul in acest clasament, in ciuda chiriilor ridicole, de circa $1200 lunar, pentru one bedroom apartment, de multe ori cu baia comuna.
Sentimentul trait de mine aici: if you're going to San Francisco, be sure to have some flowers in your hand...libertate, nonconformism (tare-mi place asta)... being yourself.
Si-a venit seara, hotel, chestii. Ziua urmatoare (intrucat am petrecut doua zile pline in SFO), intr-o interventie virtualofonica de maine... do enjoy! And don't forget the flowers...
I must have something magic :).
RăspundețiȘtergereWhere’s my next postcard story?