Eva

Stii teama care apare atunci cand auzi ca se ecranizeaza o carte care te-a pasionat? O carte pe care ai citit-o si recitit-o pana cand ai in cap intregul ei film? Stii deja ca n-are cum sa egaleze fascinatia lecturii, ca va exista o falie atat de evidenta intre viziunea ta si cea adaptata pentru pelicula incat deceptia e aproape garantata.

Prima ecranizare care m-a dezamagit a fost Tess a lui Polanski…acum multi ani (80’s sigur, l-am vazut intr-o iarna intr-un cinema comunist dupa ce-am stat ore la coada la bilete). Magistral film, Nastassia Kinski fascinanta…cu toate astea nu se suprapunea peste “filmul”meu. “Ie-te si la astia… cum mi-au stricat cartea…” cred ca asta am gandit pe tot parcursul filmului. Care, recunosc m-a prins si cred c-am si lacrimat la unele scene. Doar ca “filmul meu” era altfel… Tess D'Urberville a fost una dintre cartile adolescentei mele si, ca toate cartile captivante ale perioadei, a avut proprietatea de a fi fost foarte vizuala. Nu stiu daca ma captivau in mod special cartile scrie in felul asta sau transpuneam eu puternic in vizual cartile care-mi placeau. N-are importanta. Chiar deloc. Am un talent sa divaghez…ceva de speriat.

Mi-am amintit de Tess cand am avut acelasi sentiment de dezamagire weekendul trecut cand m-am oprit din schimbat canale la un film care parea sa nu fi inceput de mult timp si … promitea. Mi-a placut si nu mi-a placut, n-am recunoscut in el cartea (mai precis CARTEA) adolescentei mele desi tot timpul filmului am avut sentimentul sacaitor ca are intr-un fel legatura cu ea… Dupa mine total neinspirata ecranizarea. Eva ar fi trebuit sa fie transpunerea (cu adaptarea si amprenta regizorala/scenaristica de rigoare, nu contest) a “Fiului Risipitor” a lui Radu Tudoran. Dar daca mie, care aproape ca puteam recita capitole intregi din Fiul Risipitor, mi-a luat trei sferturi de film sa-mi dau seama ca se vrea o ecranizare a cartii, as spune ca Eva e cel putin din punctul asta de vedere un esec total. Personajele principale…prost alese sau prost dirijate. Opinie totalmente subiectiva dar totusi… o Eva… frumoasa (frumoasa rau chiar J), seducatoare si expresiva dar cu foarte putin din inocenta, fragilitatea si  vulnerabilitatea date de iubirea mistuitoare/distrugatoare a originalului . Iar… Tudor… un dezastru… nimic - dar nimic, nimic, nimic - de-a face cu ce descria Tudoran, nici macar umbra personajului lui de un farmec hipnotic, nimic din aura enigmatica, nimic din nimic. Departe rau chiar si de reprezentarea mea… si zau, daca nici la varsta aia nu-mi imaginam un personaj de carte “ca la carte” inseamna ca nu mi-am imaginat nimic niciodata. Iar trama filmului abia aminteste de cea a cartii, aduce in prim plan subiectele secundare ale romanului si le arunca in background sau chiar le ignora pe cele centrale. Alta alegere cel putin ciudata: limba filmului e engleza. Initial am crezut ca e limba regizorului, mai ales ca actorii din rolurile principale sunt si ei “importati”. Dar nu, presupunerea mea era gresita, regizorul e roman. Ilustru necunoscut (sa-mi fie iertat daca i-am ratat alte capodopere) asa cum pentru rolurile principale au fost alesi ilustri necunoscuti (sau poate am eu o problema) vorbitori nativi de engleza… in timp ce  nume maricele ale scenei romanesti joaca roluri marunte. Roluri secundare din care totusi, cu un regizor priceput, ar fi putut scoate niste personaje memorabile. Nu s-a intamplat.

Altfel, peisaje superbe si decoruri inspirate.

As cauta recenzii ale filmului … daca mi-ar pasa. Poate totusi nu s-a vrut o ecranizare…dar atunci de ce referirea la roman pe genericul de final?

 

O sa recitesc cartea, negresit. Dar nu cartea cea noua din biblioteca mea ci cartea adolescentei mele, cea citita si recitita. Ma duc s-o iau de la mama.