25 iunie 2012

Cohen

Secret life-ul lui Cohen de azi a "aterizat" aici ca  o dovada ca intuitia mea a inceput sa se toceasca. Nu l-am prevazut pe Cohen... si nu mi-a displacut savoarea surprizei pentru ca nu e rau deloc sa nu le mai stiu/prevad pe toate.
Si imi place "Dance me to the end of love" chiar daca nu (mai) cred in mesajul ei. Iar Cohen merita sa mai stea putin pe-aici pentru ca mi-a "zambit" inceputul de saptamana si pentru ca azi m-am bucurat "imperfect" si putintel vinovat de ...surreal/addictive/tantalizing/mesmerizing ... something :).

Si...scrivimi, ca tot vorbeam de addiction.

13 comentarii:

  1. Cat de paradoxal e sa-ti doresti sa traiesti asa ceva aievea? Cat de mult sa-ti (sa ne) lipseasca genul ASTA de dialog?
    Eu am nevoie de scrisa asta... am nevoie sa vin si sa caut, in diverse momente ale zilei, raspunsurile tale... provocarile tale... jumatatile tale de adevar, spuse atunci cand trebuie sa fii "politically", sau (mai ales). "socially" correct.
    Da, e adictie aici, deja... si nu mi-e rusine s-o recunosc. Este adictia suferintei de a sti ca nu vei putea trece niciodata peste (sau pe sub) barierele virtualului, de a-ti interzice (citeste: intemnita) gandurile si dorinta de a fi auzit atunci cand spui ceva... orice.
    Si, cel mai rau, sa stii! Sa stii, dureros, ca, intotdeauna, exista the other flip of the coin... chiar daca i se spune "secret life"...
    Deci, please dance me. To the end of whatever... wherever... whenever.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, as putea da vina pe Cohen si pe Chardonnay. Pentru ca “au inceput”.
      Fara Cohen si Chardonnay momentul de sinceritate care a nascut postarea asta n-ar fi existat. Si pe cuvant ca in real life asta as face, as gasi un “pentru ca…” ce m-ar spala de “pacate”. Am exercitiu si probabil ca “m-as scoate” impecabil.
      Dar pot sa admit ca in fapt am citit replica ta si am incercat sa gasesc in ea ceva ce as spune altfel, ceva cu care nu sunt de acord… Si nu e un cuvant pe care l-as schimba.
      Si ma gandesc cat de absurd si de ilogic ar trebui sa-mi para ca traiesc asta. Iar daca mi-ar pasa m-as intreba poate ce se intampla de "secret life" nu-mi pare absurd si ilogic . Secret life-ul asta, nu altul.
      Dar nu-mi pasa …I’ll just stay addicted…

      Ștergere
  2. Si, ca sa exprime (si mai bine) ce-am vrut sa spun:

    RăspundețiȘtergere
  3. http://www.youtube.com/watch?v=xDprYZ-tgiA&feature=related

    RăspundețiȘtergere
  4. I see... it's the spell then...:).
    Now "Whatever, wherever, whenever" make perfect sense.

    RăspundețiȘtergere
  5. Show me slowly what I only know the limits of ...

    Pana la urma totul se reduce la "limits", nu?
    Nu stiu de ce te intreb, stiu ca stii asta la fel de bine ca mine.

    RăspundețiȘtergere
  6. Asa e, scuze daca ceva din ce am scris a intrecut masura. Chiar mi-ar parea rau sa stiu ca am depasit vreo limita. Cu permisiunea ta, in schimb, voi continua sa scriu numai asa cum simt, atunci cand simt. Daca nu simt, nu scriu...:)
    Sper ca scuzele sa-mi fie acceptate.
    Usually I do know my limits...
    I live by the limits, albeit limited...

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu la incalcat limite ma refeream :), n-am vrut sa sune bitchy, nu stiu cum de mi-a reusit (probabil imi vine natural).
    Ma gandeam dimpotriva, la cat de constienti suntem de limits si mai ales de "off limits".

    RăspundețiȘtergere
  8. Cum altfel? Dar, I 'll be damned, it really sounded blankety-blank bitchy :):):)
    And hell, they don't let you get killed by a woman, in the tower of song... asta ca sa ramanem la Cohen.
    Friends?

    RăspundețiȘtergere
  9. I would have settled even for BFFB... m-ai prins (si de data asta)... :)

    RăspundețiȘtergere
  10. P.(M).S.

    Cohen at Bucharest, 9/22/12, 20:00 hrs, Constitution Plaza.
    Be there!

    RăspundețiȘtergere
  11. I'll do my best.
    Freezing in Finland it's the alternative... can't say "be there" though.

    RăspundețiȘtergere