Aseara, in timpul furtunii, am avut un (mult spus) incident in trafic cu un ... taaaa-naaaaa....motociclist. Rezumat: motociclistul schimba banda (fara se se asigure) la 10 m. in fata mea. Il evit (reflexe perfecte, I know…). Respir adanc (sunt sperioasa ca o caprioara si impresionabila …ceva absolut iesit din comun :)). Cand ma adun un pic ghici cine imi bate in geam? Ai ghicit, el. Motociclistul revoltat (iar nu recunoscator, asa cum ar crede orice om normal …). A avut din fericire un limbaj decent, nu stiu cum sa reactionez la mitocanie, ma blochez pur si simplu. Ei, si ce gaseste de cuviinta sa-mi serveasca? Texte (I mean T E X T E) nefiltrate prin neuron, furate probabil de la demonstratiile bikerilor care chiar intelegeau ce spun.
-Sa stiti ca SI EU AM DREPTUL SA FIU IN TRAFIC.
-Ideal ar fi fost sa fi aflat si de obligatia de a va asigura la schimbarea directiei de mers.
-Ati calcat banda DUBLA continua!!!!
-Am facut-o ca sa va evit, ar trebui sa-mi fiti recunoscator pentru asta.
- Sa ma evitati PE MINE d o m n i s o a r a?!?!?!? (aici, ce sa zic, o fi fost el ZE-RO ca driving/biking skills da’ macar are circumstante atenuante pen'ca nu sta rau deloc cu spiritul de observatie :)).
- Exact!
- Cred ca aveti probleme cu vederea….
Nu i-am mai raspuns ...ghiceam un usor viraj spre meltenism. Asa ca i-am aruncat privirea mea speciala, cea despre care mama spune ca “te lipeste de perete” si am ridicat geamul lu’ Fraila, mai ales ca se schimbase si semaforul in verde. Ma gandesc ca totusi as fi putut sa-i spun ca eu (aproape) cunosc un motociclist pe care el il face de rusine. Ha!
Ca terapie anti-stress, am pus pe repeat si am cantat pana acasa in duet cu Dirisio asta:
Am intrat in "Romantic mood", noroc cu macaronarii si siropelele lor de trandafiri ca ne mai amintim si noi how it should sound like...
Azi mi-am amintit ca am pe undeva doua citate “adanci” care nu numai ca se completeaza perfect dar in plus ma fac sa ma simt...above it all.
“Now that women are jockeys, baseball referees, atomic scientists, and business executives, maybe someday they can master parallel parking.”
Yes, but .....................
“Women only have trouble parking because we are constantly lied to about ..........what 8 inches is.”
PS: Fraila stie parca pt ca Fraila e desteapta si are in dotare o gramada de chestii “de fete”.
Cred ca tot ce-as putea adauga, este tot un raspuns ... video:
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=6NOziJUkfnU&feature=related
Am preferat sa inlocuiesc "Fraila" cu "Regina"... con permesso :)
RăspundețiȘtergereSpune-mi ca-ti place Max Pezzali (& 883) formerly...
RăspundețiȘtergereSiropele italienesti cu texte bine simtite? Anytime :). Mai pe scurt raspunsul e: da, imi place :).
RăspundețiȘtergereI’m just a bit confused though… daca Fraila devine Regina si ea ma “deserveste” pe mine …what does this make me?
the ... King?
RăspundețiȘtergereStiai ca?
RăspundețiȘtergere...Asocierea dintre morning coffee si pufnit in ras se poate metamorfoza intr-un serios H&S hazard? Avantajul e ca supravietuitorii au sanse sa fie binedispusi pentru o buna parte a restul zilei. Ceea ce-ti doresc si tie :).
Pai, non ci siamo noi degli altri? In orice caz, imi doresc, cu ardoare, cafeaua sa nu fi patat niciunul dintre articolele vestimentare, bine-asortate, neindoielnic, ale zilei.
RăspundețiȘtergereZiua mea este mai buna doar imaginandu-mi reactia ta. Este singurul motiv ... in rest, below zero, dar fara a sti neaparat de ce...
Hai sa-ti redau cateva versuri, din sonetul "The Passionate Pilgrim", pe care l-am citit de curand, care suna cam asa:
Beauty is but a vain and doubtful good;
A shining gloss that vadeth suddenly;
A flower that dies when first it gins to bud;
A brittle glass that's broken presently:
A doubtful good, a gloss, a glass, a flower,
Lost, vaded, broken, dead within an hour.
And as goods lost are seld and never found,
As vaded gloss no rubbing will refresh,
As flowers dead lie wither'd on the ground,
As broken glass no cement can redress,
So beauty blemisht once for ever lost,
In spite of physic, painting, pain and cost.
Orice asemanare cu personaje din realitate este (sau nu) pur intamplatoare...
Shakespeare? Rili? Trebuie sa-mi vinzi secretul tau, sa ai timp pentru citit este déjà ceva fantastic dar sa ai timp si dispozitie pentru citit Shakespeare!?!? In ce lume paralela se intampla asta? Cui trebuie sa-mi vand sufletul?
RăspundețiȘtergereEu sunt in faza in care le fac pe toate ca sa realizez ca de fapt nu fac mai nimic. Citesc pe sponci (de fapt ma risipesc in lecturi usurele care nu-mi dau mari satisfactii), ma anesteziez cu seriale superficiale, invat pe furate ca sa bifez certificarile la care ma obliga corporatia si cam asta e tot “antrenamentul” neuronului, ca de hrana a spiritului nu poate fi vorba.
Asaaaaa....si apari tu cu Pelerinul… Ca sa ma intreb unde si cand am pierdut pe drum apetenta si disponibilitatea pentru lucrurile astea? Shakespeare!?!?!? Sunt o cauza pierduta, imi vine sa plec… pe Marte.
Rili... ez rial ez it givz... cat despre secretul meu? Crema Nivea cu coenzima Q10, poate... :)
RăspundețiȘtergereIn afara de asta, o vointa nebuna de a trai (si) pentru mine, chiar daca stiu (opriti huiduielile din galerie, va rog!!) ca pentru unii inseamna, citez, egoism, nepasare, aetcaetera, aetcaetera ...
Pe Shakespeare il iubesc by default, infestat fiind din liceu, de catre profesorul meu de limba engleza (God rest his soul)... si, mai mult, cumparandu-mi recent "The Complete Works" ale lui Will...
N-am ales in mod intamplator Pelerinul... ci pentru ca ma regasesc in el... sunt sigur ca stii, deja, cu cine ai de-a face...
I'm just a lonely pilgrim
I walk this world in wealth
I want to know if it's you I don't trust
'cause I damn sure don't trust myself
Tot ceea ce se intampla aici este/se vrea o reprezentare a lumii mele, pe care nu vreau decat s-o impart cu cineva... nu cred ca e, totusi, prea mult, nu?
Mi-e frica, cel mai mult, de exact ce mentionai in raspunsul tau, si anume de a face "de toate", facand - de fapt - nimic. E una din angoasele mele, pe care prefer sa ti le impartasesc... si caut sprijinul tau, in a preveni decaderea...
Incepand de azi, declar, ma voi stradui (atat cat imi va permite spatiul acesta virtual) sa te aduc inapoi, in lumea de care ai nevoie, pentru ca stiu ca nevoia-ti n-a disparut nicicand... e doar "overlooked somewhere". So, I accept no lost causes (it would only be one too many, already :)) si, oricum, nu cred ca au echipament pentru Marte in niciun magazin de pe la noi...
Si, last but not least, ti-as cumpara sufletul, dar nu ma cheama Black.
Brilliant :). De cand m-ai imprietenit cu Springsteen a ramas pe lista preferatilor mei. Iar Brilliant Disguise e in my top 10. Cu Will s-ar putea sa fie cam dificil sa faci acelasi lucru :), am impresia ca e nevoie de ceva mai mult decat deschidere si interes si nu sunt convinsa ca am tot ce-mi trebuie pentru prietenia asta. Sper sa fie totusi ceva sanse sa regasesc drumul catre lumea de care m-am instrainat fara sa-mi dau seama. Primesc cu bucurie orice ajutor, calauzirea imi prieste. So… take me back there.
RăspundețiȘtergereCa sa fiu onesta pana la capat, risipitul in multe lucruri marunte ma frustreaza nespus dar atunci cand am taria sa masor ce fac de fapt trebuie sa admit ca nu fac mare lucru. Totusi am invatat sa (mi) vand cu mare succes impresia ca “I do it all, everything, on my own” si ca mai mult nu pot, n-am cum, e beyond me.
Nu mi-e necunoscut filmul ala din care citezi despre egoism, nepasare, daca te incalzeste cu ceva mai fac si eu figuratie din cand in cand :).