Nu mai astept cuvintele potrivite. Foarte probabil nu exista. Si la fel de probabil ca privita din afara, emotia si entuziasmul meu sunt patetice.Ei si? Blogul meu, patetismul asisjderea.Cu cateva zile inainte de “event” ma gandeam serios daca vreau sa ma duc . Si asta mi s-a tras de la “recomandarea” unui coleg care fusese recent la o intalnire similara si a ramas profund dezamagit. In caz de dubiu aplic lozinca stupida “mai bine sa-ti para rau de ce-ai facut :)”, asa ca am trecut la faza 2: “Cu ce ma imbrac?”.A fost mult mai greu sa ma decid decat imi era (in mileniul trecut) cand ma pregateam pentru intalniri romantice. Cred... mileniul trecut a trecut cam demultisor…Whatever, same feeling, much more options :). Dupa ce am sortat tinutele dupa cateva criterii simple: “prea serioasa / slutty”, “prea decoltata /prea putin decoltata” am reusit sa ma decid cu 15 minute inainte de ora la care ar fi trebuit sa ies pe usa. Arbitrul absolut al elegantei, fi-miu, m-a gratulat cu un “imi place de tine mami, esti foarte frumoasa”. (Clar proverbul cu cioara si puiul e valabil in ambele directii).

Tot drumul spre liceu n-am incetat sa ma intreb cum anume ar fi “normal” sa ma comport, ce-o sa fac daca n-o sa-i recunosc pe unii dintre colegi … si multe alte intrebari care incepeau cu “ce” sau “cum”…A fost suficient sa intru pe usa ca sa simt ca inca sunt “de-acolo”, ca parca n-au trecut 20 de ani ani ci cateva zile de cand am pasit ultima oara pe culoarele alea . M-a ajutat cred si toata explozia de urale cu care era primit fiecare nou venit. Cum dupa bunele mele obiceiuri am ajuns printre ultimii, “corul” era aproape complet. O senzatie putin ciudata sa pui fete de adulti celor cu care ti-ai petrecut adolescenta. Dar cred ca a fost singura senzatie neplacut-ciudata a zilei.Ne-am asezat in banci, s-a strigat catalogul. Cand mi-a venit randul “diriga” m-a masurat din cap pana in picioare si mi-a aruncat vesela un “daca veneai cu decolteul asta la scoala te exmatriculam”. “Baietii” au protestat zgomotos. La fel de revoltati cum protestasera (ieri?) cand m-a trimis acasa pentru ca imi scurtasem sarafanul si-mi pusesem pantofi cu toc (Guban-425 lei :), de la magazinul Elegant de langa Sala Palatului).As vrea sa-mi amintesc tot ce s-a intamplat minut cu minut in ziua aia, de cand m-am asezat din nou in banca si pana in dimineata urmatoare cand ospatarii ne-au anuntat politicos ca restaurantul ar fi trebuit sa se inchida cu o ora in urma. Cand ne-am mirat ca s-a terminat atat de repede si am promis ca n-o sa mai asteptam 20 ani pana la intalnirea viitoare.