
"A vacation is having nothing to do and all day to do it in."
Nu stiu la altii cum o fi dar la mine timpul petrecut/pierdut cu planificarea vacantei anuale excede in general durata vacantei.
Vacanta de anul asta ar fi trebuit sa fie o exceptie din punctul asta de vedere, mi s-a intamplat prima oara in viata sa vreau sa revin in anul urmator in acelasi loc. Probabil asta inseamna ca ma blazez (eufemismul pentru imbatranesc :) ), mai ales ca locul de anul trecut nu era cu nimic sau in nici un caz cu mult mai special decat cele din anii precedenti. Se poate foarte bine sa fie o combinatie de factori, a fost primul concediu de cand a aparut juniorul diferit de ceea ce se intampla pana acum si semana foarte mult cu batalionul disciplinar. Nu intra in comparatia de fata vacantele active “before Junior”, alea sunt cu totul si cu totul din alt film. Concediile “with Junior” au fost de la inceput un fel de tribut adus mostenitorului, in functie de care ne stabileam fiecare miscare. Au inceput apoi, pe masura ce el a devenit more or less self sufficient, sa se transforme in fantastice zile lungi de lancezit ca reptilele la soare, unii cu cartea in mana, altii cu berea sau coktailul :). De precizat ca cel putin unul din parinti (de preferat un tatic, pentru ca ei oricum sunt cu radarele active pe plaja :)) supravegheaza in permanenta ca o mangusta hipnotizata copii iar ceilalti, pe baza de voluntariat se ocupa de castele de nisip, inot cu tanara generatie si mai ales "descaierat" pitici cand incep sa-si traga cu lopatelele sau/si galetusele in cap :) sau (si mai bine) sa-si arunce cu nisip in ochi. Urmau seri linisitite in care copii cadeau lati iar parintii desfasurau in grup activitati de adulti… (…bridge, whist, monoply, ce credeati?).
Whatever, eram sigura ca vom repeta experienta de anul trecut, aceeasi destinatie, aceeasi formula, durata prelungita :). Supriza insa, cand reusesc in final sa ma ocup si de ceea ce ar trebui sa fie viata personala descopar ca locul e fully booked. Si uite-asa se declanseaza isteria de grup, nici nu trebuia mai mult pentru a baga cativa adulti (unii dintre ei obsedati de planificare si control) intr-o mini criza.
Am ajuns s-o luam de la inceput cu discutii despre unde, ce, cum, cu cine, cand, cat si de ce. Ca de obicei am tras lozul castigator si caut variante care sa multumeasca pe toata lumea, pentru ca umbla vorba ca nimeni pana acum n-a gasit solutii care sa ma multumeasca si pe mine. Hard to please by definition zice-se ca as fi, nu sunt chiar de acord dar daca s-a votat in unanimitate ca am baut peste masura, ma duc sa ma culc :(.
E posibil sa fiu, chiar daca numai pentru ca nimeni in afara de mine nu intelege inca de ce am descalificat o vila la care infinity pool era indreptata spre munte. Daca ar citi cineva definitia acestui tip de piscina (chiar, s-o caut) ar pricepe si de ce mi se parea o tampenie sa platesc pt “infinity not at all infinity”. Si da, o fi ciudat, dar standardele mele de vietuitor la bloc nu se potrivesc cu standardele mele de vacanta :), de-aia vreau private pool si daca se poate si infinity…. (s-o chema snobism sau nu, asta e fratilor, you’ve got to live with it mai ales ca va si place!!!!).
De fapt stiu ca am fost desemnata ca organizator oficial pentru ca am gusturi impecabile (hihihi) si in plus reusesc sa negociez si niste super discounturi (i.e. ma tocmesc ca “minoritarii” la piata :)) ).
Si in plus MIE NU MI-E LENE!!!!!!
An infinity pool, sometimes called a negative edge pool, is a swimming pool that has been constructed with the illusion of extending all the way to the horizon. From the right perspective, the infinity pool seems to stretch on endlessly, and contractors often place the pool strategically so that it appears to merge with a larger body of water, like the ocean.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu