16 decembrie 2011

Degeaba

Mi-e dor sa stau. Uite-asa ... sa stau si sa cuget. M-am oprit in mijlocul unei zile burdusite de actiuni si mi-am dat seama ca tanjesc dupa pasivitate. N-as vrea nici macar sa-mi iau un ragaz sa observ, sa citesc, sa ascult sau sa privesc ci doar sa stau si sa-mi las gandurile sa faca ce le vine lor mai bine. Vreau un zid intre mine si orice fel de informatie, orice fel de... orice. Nu vreau sa stiu ce nu am voie sa le ratez astazi. Nu ma intereseaza cine ce stare are cand asculta ceva ce trebuie neaparat sa aud. Sa nu militez pentru nici o cauza, sa nu planific, sa uit ca trebuie sa rezolv, sa nu particip, sa nu interactionez.
Sa nu nimic. Sau sa nu totul?